Programări:    +40 749 089 890
Open/Close Menu Clinica de obstetrica-ginecologie si medicina materno-fetala
Diabet gestational

Monitorizarea sarcinii cu risc crescut

Diabetul gestațional

Diabetul gestațional reprezintă niveluri crescute ale cantității de glucoză (zahăr) din sânge pe parcursul sarcinii și poate să apară în orice stadiu al sarcinii, dar este mai frecvent în a doua jumătate (trimestrul II și III). Aceasta se întâmplă atunci când organismul mamei nu poate produce suficientă insulină – un hormon care ajută la controlul nivelurilor de zahăr din sânge – pentru a satisface nevoile suplimentare din timpul sarcinii.

Diabetul gestațional poate provoca probleme atât pentru mamă, cât și pentru făt în timpul sarcinii, dar și după naștere, însă riscul apariției acestor complicatii poate fi redus dacă diabetul este detectat și bine gestionat.

SIMPTOME

Pentru majoritatea femeilor, diabetul gestational nu produce semne sau simptome vizibile, deși pofta excesivă de dulce, setea exagerată ca și ingestia unor cantități mari de apă urmate de urinări frecvente pot fi semne ale unui diabet gestațional.

Pentru că în marea majoritate a cazurilor semnele și simptomele diabetului gestațional sunt nespecifice, cazurile de diabet gestațional sunt adesea nediagnsoticate. Este important ca în sarcină ca medicul să evalueze riscul personal al fiecarei gravide de a dezvolta diabet gestațional. Acest risc se estimează pornind de la o anamneză detaliată care cuprinde nu numai cântărirea gravidei, dar și evaluarea patologiilor asociate și un istoric familial detaliat.

Printre factorii de risc pentru diabet gestațional se numără:

  1. Vârsta peste 25 de ani. Femeile cu vârsta mai mare de 25 de ani au risc mai mare de a dezvolta diabet gestational.
  2. Istoric familial sau personal de afecțiuni conexe. Riscul de apariție a diabetului gestațional crește dacă gravida a avut prediabete – zahăr din sânge ușor crescut, care poate fi un precursor al diabetului de tip 2, sau dacă un membru apropiat al familiei, cum ar fi un părinte sau un frate, are diabet de tip 2. Există, de asemenea, o probabilitate mai mare de a dezvolta diabet gestațional dacă în sarcinile anterioare gravida a avut diabet gestațional sau dacă a născut un copil cu greutate mai mare de 4,1 kilograme.
  3. Greutate excesivă. Probabilitatea apariției diabetului gestațional este mai mare în cazul persoanelor supraponderale, având un indice de masă corporală (IMC) de 30 kg/m2 sau mai mare.
  4. Factori etnici. Din motive care nu sunt clare, afro-americanii, hispanici, indieni americani sau asiatici sunt expuși unui risc mai mare de a dezvolta diabet gestațional.

CAUZE

Cercetătorii nu au aflat numai unele femei dezvoltă diabet gestațional. Pentru o mai bună întelegere a mecanismelor diabetului gestațional, cât și a efectelor acestuia asupra corpului matern și asupra sarcinii, este important să întelegem modul în care starea de graviditate alterează metabolismul glucozei.

Corpul uman digeră alimentele pentru a produce zahăr (glucoza), combustibilul principal al metabolismului. Ca răspuns, pancreasul (o glandă mare localizată în spatele stomacului) produce insulina care ajută la trecerea glucozei din sânge în celulele corpului, unde este folosit ca energie.

În timpul sarcinii, placenta care conectează copilul la aportul de sânge, produce niveluri ridicate de hormoni, marea majoritate afectand acțiunea insulinei din celule, ducand astfel la o rezistenta a corpului matern la insulin si la cresterea zahărul din sânge. Pe măsură ce copilul crește, placenta produce tot mai mulți hormoni inhibitori ai acțiunii insulinei.

În diabetul gestațional, nivelul zaharului din sânge poate ajunge la un nivel care poate afecta creșterea și bunăstarea copilului.

COMPLICAŢII

Majoritatea femeilor care suferă de diabet gestațional nasc copii sănătoși. Cu toate acestea, diabetul gestațional prost controlat poate duce la nivele foarte crescute ale glicemiei și poate cauza probleme atât mamei, cât și copilului, incluzând eșecul unei nașteri naturale.

Complicații care ar putea afecta copilul:

  1. Greutate excesivă. Glucoza suplimentară din sângele mamei traversează placenta si stimuleaza pancreasul copilului pentru a produce insulină suplimentară. Acest lucru poate determina creșterea excesivă a copilului în greutate (macrosomie), deoarece insulina fetală determină celulele corpului fetal să folosească glucoza excesivă și să o transforme în depozite de grăsime. Copiii foarte mari – cei care cântăresc 4,1 kilograme – au riscuri crescute de accidente asociate travaliului: de la distocia de umeri până la eșecul nașterii naturale si necesitatea unei cezariene.
  2. Riscul de naștere prematură. Glicemiile excesive, necontrolate, cresc riscul de naștere spontană premature prin declanșarea preamatură a travaliului. Prematuritatea, nașterea înainte de 37 de săptămâani, atrage după sine complicațiile neo-natale specifice ca: detresa respiratorie, incapacitatea de alimentare spontană, incapacitatea de termoreglare etc.
  3. Bebelușii născuți din mamele diabetice, cu glicemii necontrolate, au risc de a dezvolta sindrom de detresă respiratorie – o condiție care face dificilă respirația. Bebelușii care suferă de acest sindrom ar putea avea nevoie de respirație asistată mecanic, până când plămânii se vor maturiza și vor deveni mai puternici. Bebelușii mamelor cu diabet gestațional pot prezenta sindrom de detresă respiratorie, chiar dacă nu se nasc premature, aceasta complicație fiind caracteristică diabetului gestațional.
  4. Scăderea zahărului din sânge sub valori normale (hipoglicemie). Uneori, bebelușii mamelor cu diabet gestațional dezvoltă hipoglicemie la scurt timp după naștere, deoarece producția proprie de insulină este atat de ridicată încât metabolizează foarte rapid glucoza disponibilă. Episoadele severe de hipoglicemie pot provoca convulsii neonatale.
  5. Diabetul de tip 2 mai târziu în viață. Copiii mamelor care suferă de diabet gestațional au un risc mai mare de a dezvolta obezitate și diabet de tip 2 mai târziu în viață.
  6. Diabetul gestațional netratat poate duce la moartea copilului fie înainte, fie la scurt timp după naștere.

Complicații care pot afecta mama:

  1. Hipertensiune arterială și preeclampsie. Diabetul gestațional crește riscul de hipertensiune arterială, precum si riscul de preeclampsie – o complicație gravă care poate pune în pericol viața mamei și a copilului.
  2. Diabetul de tip II. Dacă mama are diabet gestațional este mai probabil să dezvolte diabet gestațional și în sarcinile ulterioare. De asemenea, are mai multe șanse de a dezvolta diabet zaharat de tip 2 după naștere. Totuși, alegerea unui stil de viață sănătos, cum ar fi consumul de alimente sănătoase și exercițiile fizice, poate ajuta la reducerea riscului de diabet de tip 2 în viitor. Dintre acele femei cu antecedente de diabet gestațional care își ating greutatea corporală ideală după naștere, mai putin de 1 din 4 vor dezvolta diabet de tip 2.

PREVENȚIA

Nu există garanții atunci când vine vorba de prevenirea diabetului gestational, dar adoptarea unui stil de viață sănătos înainte de sarcină reprezintă o temelie solidă în prevenția diabetului gestațional. Dacă o femeie a dezvoltat diabet gestațional, aceste alegeri sănătoase pot, de asemenea, să reducă riscul de reaparitie a acestei complicații în sarcinile viitoare sau de a dezvolta diabet zaharat de tip 2 ulterior.

  1. Consumul de alimente sănătoase. Alimente bogate în fibre și sarace în grăsimi saturate și calorii, fructe, legume și cereale integrale, proteine de calitate. Folosiți cu încredere mirodenii naturale pentru varietatea gustului. Atenție la dimensiunea portiilor totuși.
  2. Exercițiile fizice constante înainte, cât și în timpul sarcinii scad semnificativ rezistența corpului la insulină. Scopul este de a face 30 de minute de activitate moderată în majoritatea zilelor săptămânii: faceți o plimbare zilnică în ritm alert, mergeți pe bicicletă, inotați, faceți clase de aerobic special destinate gravidelor.  Fiecare pas pe care îl faceti mărește șansele de a avea o sarcină și un copil sănătos.
  3. Pierdeți excesul de kilograme înainte de sarcină. Medicii nu recomandă scăderea în greutate în timpul sarcinii. Dar dacă intenționați să rămâneți însărcinată, pierderea greutatii în plus în prealabil vă poate ajuta să aveți o sarcină mai sănătoasă.
  4. Concentrați-vă pe schimbările permanente ale obiceiurilor alimentare. Motivați-vă prin amintirea beneficiilor pe termen lung ale pierderii în greutate, cum ar fi o inimă mai sănătoasă, mai multă energie și o mai bună stimă de sine.

Pentru urgente:        +40 749 089 890