MENOPAUZA
NU TREBUIE SĂ ÎNSEMNE SUFERINȚĂ

Suntem aici să te ajutăm să depășești simptomele, dar și rușinea și anxietatea asociate cu menopauza.

 

 

NU EȘTI SINGURĂ!

Acceptă schimbarea

Deși menopauza este definită medical ca absența menstruației, este posibil să se treci prin această tranziție în același timp în care se întâmplă și alte schimbări în viața ta. Dacă ai copii, poate că aceștia sunt pe cale să plece de acasă sau au făcut deja acest pas. Poți petrece mai mult timp cu soțul sau partenerul sau poate că îți cauți o nouă iubire. Poți avea părinți în vârstă care au nevoie de îngrijire. Poate că ești foarte aplecată asupra carierei sau te pregătești să te retragi din câmpul muncii. Și, desigur, menopauza survine în timp ce îmbătrânești, aducând propriile sale schimbări legate de vârstă. Este o perioadă puțin spus stresantă.

Toate acestea pot influența modul în care experimentezi menopauza și faza lungă care o precede, perimenopauza. Deși cele mai multe simptome sunt cauzate de fluctuațiile hormonale, alte simptome precum bufeurile și tulburările de somn sunt probabil rezultatul unei combinații de factori, inclusiv stresul vieții, anxietatea și procesul de îmbătrânire.

INFORMEAZĂ-TE!

Discută cu medicul tău ginecolog fără tabuuri

Perioada de perimenopauză poate aduce modificări în ciclul menstrual, cu sângerări mai abundente sau mai ușoare decât în mod obișnuit. Fiecare femeie este diferită, așadar, experiența ta poate fi diferită de cea a prietenelor tale. Perimenopauza poate începe între 30 și 40 de ani și durează, în medie, aproximativ patru ani, însă durata variază în mod considerabil, de la câteva luni la peste un deceniu. Este important să ții cont că poți rămâne însărcinată în timpul perimenopauzei.

Intrarea oficială la menopauză are loc atunci când au trecut 12 luni consecutive fără menstruație. Din acest moment nu mai poți rămâne gravidă. Menopauza apare în mod obișnuit între vârstele de 45 și 55 ani, iar vârsta medie este de 51 de ani.

  • Este o perioadă în care trebuie să fii atentă la semnalele pe care organismul tău ți le transmite și să iei în considerare că, poate mai mult ca oricând, ar trebui să consulți un ginecolog. Ține evidența menstruațiilor tale și a tuturor simptomelor pe care le experimențezi și discută-le în cabinet.

LA CE SĂ TE AȘTEPȚI

Care sunt simptomele menopauzei?

Simptomele pe care femeile le experimentează în perimenopauză și menopauză variază considerabil. Unele dintre acestea pot fi de natură genetică. Dacă mama ta a avut bufeuri severe, este posibil să le ai și tu. În plus, simptomele precum bufeurile și uscăciunea vaginală pot deveni mai accentuate pe măsură ce treci de perimenopauză târzie și intri în menopauză și mai departe.

Bufeuri și transpirații nocturne

Bufeurile sunt cel mai frecvent simptom în perimenopauză și menopauză. Ele afectează între 60% și 80% dintre femei, iar pentru unele femei pot fi mai intense sau pot dura mai mult timp.

Probleme de somn

Pentru multe femei devine tot mai dificil să adoarmă sau au somnul întrerupt. Un studiu a relevat că aproximativ 40% până la 45% dintre femei au experimentat probleme de somn în perimenopauză, ca rezultat al transpirațiilor nocturne.

Depresie și schimbări de dispoziție

1 din 4 femei poate experimenta schimbări în dispoziție, cum ar fi depresia sau anxietatea, în timpul perimenopauzei și menopauzei. La fel ca și în cazul somnului, nu este clar dacă schimbările hormonale sunt cauza.

Probleme de memorie și dificultăți de concentrare

În perimenopauză și după menopauză s-ar putea să te simți confuză și să îți este mai dificil să te concentrezi. Poți avea dificultăți în a-ți aminti lucruri. Poate că intri într-o cameră și uiți pentru ce ai venit. Cineva te întreabă ce carte ai citit recent și te împotmolești în timp ce încerci să-ți amintești titlul.

Uscăciune vaginală

Uscăciunea vaginală este un simptom frecvent al tranziției către menopauză, deși estimările variază în privința frecvenței cu care apare. Ai putea observa schimbări în zona vaginală în perimenopauză, dar uscăciunea tinde să devină mai pronunțată după menopauză.

Incontinență urinară

O scădere a nivelurilor de estrogen în perimenopauză afectează și uretra. În timp, uretra ta poate deveni uscată și mai subțire. În plus, mușchii abdominali și pelvieni au tendința de a deveni mai slabi pe măsură ce înaintezi în vârstă.

DIAGNOSTIC

Când să ceri sfatul specialistului?

Medicul ginecolog poate determina dacă ești în perimenopauză în funcție de modul în care au evoluat menstruațiile tale. Ține evidența menstruațiilor și a altor simptome neobișnuite și discută-le cu medicul tău. Va fi necesar și un test de sânge pentru a analiza nivelurile hormonului FSH. Dacă nu ai avut menstruație timp de un an și nivelul FSH este crescut, probabil ai intrat la menopauză. Nivelurile hormonale, în special FSH, pot fluctua foarte mult în timpul tranziției perimenopauzei, astfel că este posibil să fie necesare mai multe teste consecutive de FSH pentru a confirma diagnosticul. Variațiile în ciclul menstrual sunt normale și fac parte din tranziția perimenopauzei. Este indicat să soliciți sfatul unui medic atunci când:

Menstruații mai frecvente

Atunci când menstruațiile tale sunt mai frecvente decât o dată la 3 săptămâni.

Menstruații mai abundente

Atunci când cantitatea de sânge din timpul menstruației este mai mare decât de obicei.

Sângerări între menstruații sau după menopauză

Atunci când observi sângerări între menstruații sau după ce ai intrat oficial la menopauză.

AI GRIJĂ DE TINE!

Protejează-ți sănătatea!

Perioada de perimenopauză poate aduce modificări în ciclul menstrual, cu sângerări mai abundente sau mai ușoare decât în mod obișnuit. Fiecare femeie este diferită, așadar, experiența ta poate fi diferită de cea a prietenelor tale. Perimenopauza poate începe între 30 și 40 de ani și durează, în medie, aproximativ patru ani, însă durata variază în mod considerabil, de la câteva luni la peste un deceniu. Este important să ții cont că poți rămâne însărcinată în timpul perimenopauzei.

Intrarea oficială la menopauză are loc atunci când au trecut 12 luni consecutive fără menstruație. Din acest moment nu mai poți rămâne gravidă. Menopauza apare în mod obișnuit între vârstele de 45 și 55 ani, iar vârsta medie este de 51 de ani.

  • Este o perioadă în care trebuie să fii atentă la semnalele pe care organismul tău ți le transmite și să iei în considerare că, poate mai mult ca oricând, ar trebui să consulți un ginecolog. Ține evidența menstruațiilor tale și a tuturor simptomelor pe care le experimențezi și discută-le în cabinet.

Abordare multidisciplinară pentru starea ta de bine

Menopauza este determinată de un cumul de factori și determină, la rândul ei, o mulțime de afecțiuni. Pentru a ne asigura că avem în vedere toate aspectele care pot fi impactate de schimbările de la menopauza, vei fi susținută de o echipă multidisciplinară de medici specialiști

DR. ANCA SULTAN

GINECOLOGIE

Medic specialist obstetrică - ginecologie

DR. ISABELA BOTEA

SĂNĂTATEA SÂNULUI

Medic specialist imagistică medicală, supraspecializare în senologie imagistică

DR. ALINA DIACONESCU

ENDOCRINOLOGIE

Medic specialist endocrinologie

DR. GEORGIANA BERNEA

NUTRIȚIE ȘI DIABET

Medic specialist diabet zaharat, nutriție și boli metabolice

AI GRIJĂ DE TINE!

Protejează-ți sănătatea!

Declinul estrogenului care determină menopauza are consecințe afectează sănătatea oaselor, a inimii și a vaselor de sânge. Estrogenul are, de asemenea, un rol în modul în care metabolizezi zahărul și în depunerea grăsimilor. De aceea, odată cu intrarea în perimenopauză, este foarte important să iei măsuri și să îți schimbi stilul de viață pentru a te asigura că rămâi sănătoasă cât mai mult timp posibil. Și chiar dacă ai ajuns deja la menopauză, nu este prea târziu să începi.

  • Este important să faci tot posibilul pentru a menține o greutate sănătoasă. Creșterea în greutate crește riscul de diabet. În plus, supraponderalitatea crește riscul de boli de inimă și ale vaselor de sânge.
  • Cantitatea de insulină pe care pancreasul tău o secretă și sensibilitatea la această hormon scad. Aceste schimbări cresc riscul de diabet, ceea ce, la rândul său, crește semnificativ riscul de boli de inimă și ale vaselor de sânge.
  • Colesterolul total din sânge tinde să crească constant, împreună cu nivelurile de LDL și trigliceride, iar nivelurile sănătoase de HDL pot scădea. Tensiunea arterială are tendința de a crește odată cu înaintarea în vârstă.
  • În primii 30 de ani de viață construiești mai mult decât pierzi. Acest echilibru se schimbă în jurul vârstei de 30 de ani, iar balanța tinde spre scăderea densității osoase. Oasele au tendința de a deveni mai poroase sau fragile odată cu înaintarea în vârstă.
1

Menține o greutatea sănătoasă

Mănâncă mai puțin și fă mai mult sport pentru a-ți menține greutatea actuală sau pentru a pierde în greutate.

2

Întărește-ți oasele

Exercițiile cu greutăți, mersul pe jos, urcatul scărilor contribuie la încetinirea pierderii osoase. Exercițiile care îți cresc forța și echilibrul vor ajuta la prevenirea accidentărilor.

3

Ai grijă de inimă

Fii atentă la alimentele care cresc nivelul colesterolului din sânge, cum ar fi carnea roșie și grăsimile saturate și evită grăsimile trans (grăsimi parțial sau complet hidrogenate) prezente în unele alimente procesate, produse de patiserie și alimente prăjite.