9 efecte ale muzicii asupra bebelușului

Din ce în ce mai multe cercetări medicale atrag atenția asupra beneficiilor pe care le are muzica asupra dezvoltării bebelușilor, încă de când se află în stadiul intrauterin. Cercetătorii din Europa, Israel și Statele Unite au căzut de acord asupra faptului că muzica este o adevărată terapie pentru sănătatea emoțională a mamei și fătului și, în plus, creează o legătură mai puternică între ei. Poate ne vine greu să credem, dar bebelușul aude de timpuriu. Din cea de-a 16-a săptămână de sarcină, urechile devin funcționale, deși nu sunt deplin dezvoltate, iar în trimestrul al treilea fătul recunoaște vocea mamei, limba maternă și chiar este capabil să rețină armonii muzicale ascultate frecvent. Conform studiilor realizate până acum, bebelușii preferă muzica armonioasă, de tipul celei baroce sau clasice. Fanii thrash metal le pot pune muzica favorită copiilor un an, doi, mai târziu. Iată 9 efecte ale muzicii asupra bebelușului:

• Fătul începe să audă în cea de-a 16 săptămână de sarcină, iar în cea de-a 26-a, răspunsul său la sunetele din exterior este măsurabil. Inima bebelușului va bate mai rapid atunci când ascultă muzică
• În cea de-a 33-a săptămână de sarcină, s-a observat că fătul începe să respire în ritmul muzicii, devenind mai conștient de armoniile muzicale
• În cea de-a 38-a săptămână, bebelușul începe să reacționeze diferit la tipurile de muzică pe care le va asculta. Dacă muzica nu-i place, va fi ușor să ne dăm seama, pentru că se va agita foarte tare.
• Un studiu realizat de „The National Association of Music Education” arată că muzica ascultată în perioada prenatală este recunoscută de bebeluși și după naștere. Aceste sunete familiare le va capta atenția, îi vor relaxa, iar copiii vor adormi mai ușor. S-a observat că amintirea muzicii ascultate în perioada prenatală durează între 4 și 12 luni.
• Despre „Efectul Mozart”, legătura dintre muzica clasică și nivelul de inteligență al copiilor, s-a vorbit foarte mult, iar în Florida a fost promulgată chiar o lege care impunea ascultarea muzicii clasice în instituțiile de stat de îngrijire a copiilor. Ideea, lansată de medicul Gordon Shaw și expertul în dezvoltarea cognitivă Frances Rauscher, a avut un impact enorm asupra maselor. Alții cercetători, deși recunosc beneficiile muzicii asupra copiilor, spun însă că IQ-ul crește cu doar câteva puncte, iar efectul nu este de durată.
• La noi în țară, prof. univ. dr. Ioan-Bradu Iamandescu, unul dintre alergologii de top la nivel european, realizatorul primelor studii de muzicoterapie din România susține că muzica, în special cea clasică are efecte antalgice, de reducere a durerii și activează scoarța cerebrală în proporție de peste 90%.
• Muzica ascultată în perioada prenatală ajută la dezvoltarea capacităților cognitive, stimulează atenția și creativitatea.
• Bebelușii care au fost expuși armoniilor muzicale în perioada intrauterină învață să vorbească mai repede decât cei care nu au avut această experiență.
• Un efect interesant îl are muzica și asupra bebelușilor născuți prematur. S-a observat că aceștia au început să mănânce mai bine, iar semnele vitale (ritmul cardiac și saturația de oxigen) s-au îmbunătățit.

Când dorim să le punem muzică bebelușilor trebuie să ne luăm și niște măsuri de precauție. Volumul nu trebuie să fie prea tare, pentru că auzul poate fi deteriorat. Lichidul amniotic poate amplifica sunetul astfel încât să se audă mai tare înăuntru decât afară. Nivelul recomandat este ca muzica să nu depășească 60 de decibeli.