Prezervarea fertilității – indicații și opțiuni pentru terapie

Progresele și inovațiile din domeniul medicinei au adus soluții și pentru acele situații care în trecut nu puteau fi rezolvate. Problemele de fertilitate în cazul femeilor diagnosticate cu neoplazii sau a celor care au suferit intervenții chirurgicale repetate, în cazul endometriozei, spre exemplu, au astăzi rezolvare prin apelarea la prezervarea fertilității. Aceasta este o soluție și pentru femeile care, dintr-un motiv sau altul, doresc să amâne sarcina, dar se tem de o eventuală scădere a rezervei ovariene.

• Prezervarea fertilității, o soluție în bolile oncologice și nononcologice
• În ce situații se recomandă prezervarea fertilității
• De la ce vârstă se poate realiza prezervarea fertilității
• Concluzii

VEZI VIDEO

Prezervarea fertilității, o soluție în bolile oncologice și nononcologice

În momentul actual, se poate vorbi de o nouă paradigmă în lumea medicală, eforturile fiind concentrate pe o îmbinare între o calitate superioară a vieții și supraviețuirea pe termen lung. Progresul și inovația în tratamentele bolilor neoplazice fac posibilă această nouă abordare, ale cărei beneficii vor fi resimțite de pacienți. Numeroase boli oncologice și nononcologice sau tratamentele acestora pot afecta potențialul fertil al unei femei. În mod  evident, eforturile medicilor sunt canalizate spre tratarea și vindecarea bolii de bază, însă păstrarea funcției ovariene merită în egală măsură atenția specialiștilor.

Prezervarea fertilității este o problemă vitală pentru pacientele de sex feminin diagnosticate cu neoplazii, fie că se află în stadiu reproductiv, fie în stadiu prepuber. Obiectivul unei astfel de terapii este acela de a minimiza sau elimina impactul bolii, la acesta adăugându-se și conservarea funcției reproductive. Potențialul reproductiv poate fi afectat de tratamente gonadotoxice (chimioterapie și radioterapie), dar și de numeroși alți factori, cum ar fi bolile autoimune sau intervențiile chirurgicale specifice.

Din păcate, un procent destul de mare de paciente tinere diagnosticate cu cancer nu urmează tratamente de prezervarea fertilității, fie din cauza încărcăturii emoționale a diagnosticului de cancer, fie din lipsa informațiilor sau chiar a resurselor financiare.

Există astăzi numeroase opțiuni de prezervare a fertilității, unele dintre ele fiind bine stabilite și făcând parte din strategia oncoterapeutică, altele fiind la nivel experimental. Datorită acestui grup de pacienți, cu nevoi specifice, a luat naștere o interdisciplină foarte necesară – Oncofertilitatea.

Această specializare presupune o comisie multidisciplinară alcătuită din chirurg, oncolog, imagist, radioterapeut, dar și specialistul în infertilitate. În SUA, existența echipelor multidisciplinare de prezervarea fertilității este obligatorie încă din anul 2000, iar decizia de a pune la dispoziția pacientelor o astfel de facilitate medicală a fost introdusă și în Franța începând cu 2004.

În ce situații se recomandă prezervarea fertilității

Deși cancerul este principalul motiv pentru care se recomandă prezervarea fertilității, nu este și singurul. O serie de boli nononcologice pot pune, de asemenea, în pericol fertilitatea. Există însă și motive de ordin personal care pot conduce la decizia amânării sarcinii. Și în aceste cazuri prezervarea fertilității se dovedește o hotărâre inspirată. Pacientele pot consulta, așadar, o echipă multidisciplinară de prezervare a fertilității în situații variate.

Când există un diagnostic de tumoră malignă (cancer)

Una dintre consecințele pe termen lung ale tratamentului anticancer, fie că vorbim despre chimioterapie, fie despre radioterapie este insuficiența ovariană prematură. Afectarea ovariană depinde de tipul de medicament chimioterapeutic utilizat și doza acestuia, de câmpul de radiație, cât de schemele fracționate. Pe lângă toate acestea, se adaugă vârsta pacientei și rezerva ovariană la momentul inițial al diagnosticului.

Consecințele pe termen lung al tratamentelor de chimioterapie și radioterapie pot fi: amenoreea acută sau cronică (absența ciclului menstrual), insuficiența ovariană prematură, menopauza precoce sau prognosticul obstetrical nefavorabil în caz de o eventuală sarcină.

Când există un diagnostic de boli nononcologice ce pun în pericol fertilitatea

Exceptând cancerul, există multe alte patologii care pot determina pacientele să apeleze la prezervarea fertilității. Printre acestea se numără:

• Boli hematologice ce necesită transplant de celule stem hematopoietice: thalassemia majoră, anemia aplastică, anemia Fanconi, sindroame mieloproliferative și mielodisplazice;
• Boli autoimune care necesită terapie de tip agenți alkilanti: lupus eritematos, sindromul Behcet, glomerulonefrita steroid-rezistentă, sindromul Sjogren, boli inflamatorii intestinale, sclerodermie;
• Galactozemia – boală genetică autozomal dominantă
• Mutația BRCA pozitivă
• Endometrioza ovariană. Această condiție este din ce în ce mai frecventă în rândul tinerelor, fiind o boală progresivă, cu un declin permanent al rezervei ovariene, din cauza intervențiilor chirurgicale repetitive la nivelul ovarelor, dar și din cauza inflamației locale care duce la un „burnout folicular”. Crioprezervarea de ovocite sau de embrioni, în funcție de statusul marital al pacientelor, este un deziderat în rândul acestora, dat fiind că suferă de intervenții chirurgicale repetate sau sunt prezente endometriom unilateral mai mic de 5 cm și chisturi ovariene endometriozice bilateral, indiferent de dimensiunea lor.

În ce alte situații se poate apela la prezervarea fertilității

Există situații particulare, dictate de anumite considerente subiective din viețile pacienților, când prezervarea fertilității este singura soluție pentru a avea, pe viitor, un copil.

„Social freezing”

O caracteristică a vremurilor moderne este amânarea vârstei de a avea o sarcină. Multe femei își doresc să obțină succesul în carieră sau o situație financiară mulțumitoare înainte de a aduce pe lume un copil. Însă, de multe ori, când acest lucru este posibil din punct de vedere social nu se mai poate realiza biologic. Crioprezervare de ovocite devine astfel șansa de a avea un copil pentru pacientele care amână concepția.

Intervenții chirurgicale pentru persoanele transgender

Un număr tot mai mare de persoane tinere apelează la tehnologii medicale pentru a face tranziția spre celălalt gen. Această procedură însă poate cauza sterilitatea temporară sau permanentă. Din acest motiv, multe dintre persoanele transgender apelează la prezervarea fertilității.

De la ce vârstă se poate realiza prezervarea fertilității

Prezervarea fertilității reprezintă șansa de a avea o funcție ovariană și reproductivă normală și pentru tinerele diagnosticate cu unele dintre bolile descrise mai sus. Această terapie se poate aplica atât pentru pacientele aflate la pubertate, cât și pentru cele care nu au încă vârsta pubertății.

Prezervarea fertilității înainte de pubertate

O situație aparte, puțin discutată în România, dar devenită strategie terapeutică în alte țări este prezervarea fertilității la pacientele aflate înainte de pubertate. Acest lucru se realizează prin crioprezervarea de țesut ovarian, o tehnică de elecție în cazul fetelor aflate înainte de pubertate sau după pubertate, având contraindicație la tratamentul cu gonadotropine pentru stimulare ovariană controlată (în cadrul fertilizării in vitro).

Procedura implică îndepărtarea parțială sau totală de țesut ovarian dintr-un singur ovar, apoi crioprezervarea și reimplantarea acestuia după vindecarea declarată a bolii de bază, cu finalizarea tratamentelor gonadotoxice. Acest lucru conferă o șansă reală tinerelor paciente de a avea funcție ovariană și reproductivă normală după vindecare.

Acesta este un domeniu în continuă cercetare, însă este bine ca părinții să știe că există astfel de posibilități de tratament. Pionieră în domeniu este echipa de la Clinique Universitaire Saint Luc, Bruxelles, Belgia, care în urma datelor acumulate încă din 2004 a declarat că procedura nu mai este una experimentală, ci strategie clinică.

Prezervarea fertilității după pubertate

Pentru pacientele tinere aflate după pubertate  lucrurile sunt mai clare și mai simple, strategia de prezervare a fertilității constând în crioprezervare de ovocite sau embrioni, în funcție de statusul marital al pacientei. Crioprezervarea de ovocite poate fi o soluție pentru persoanele cu diferite convingeri etice sau religioase în ceea ce privește crioprezervarea de embrioni.

Aceasta se poate realiza printr-o stimulare ovariană controlată, aceeași procedură care se utilizează în cadrul fertilizării in vitro. Se apelează la diferite protocoale de tratament, menite să reducă impactul secreției hormonale asupra cancerului, toate aceste afirmații fiind susținute de studii pe categorii largi de populație, așadar pot fi considerate o procedură sigură.

Concluzii

Prezervarea fertilității este o problemă vitală pentru persoanele aflate fie la vârsta reproductivă, fie prepuberi diagnosticați cu boli ce pot pune în pericol funcția reproductivă ulterioară. Cancerul este primul pe lista acestor patologii. În managementul situației acestor pacienți este necesară o colaborare multidisciplinară pentru stabilirea strategiei terapeutice înainte de tratamentele gonadotoxice. Alături de ceilalți medici, specialistul în infertilitate va stabili care este cea mai potrivită soluție pentru a menține funcția reproductivă.

Un lucru de reținut de către părinții fetelor diagnosticate cu boli ce pot afecta fertilitatea feminină este că crioprezervarea de ovocite și embrioni la pacientele tinere, după pubertate, este o procedura sigură, devenită metodă de elecție.

Crioprezervarea de țesut ovarian va deveni o procedură la îndemână în orice țară din lume, toate fetițele având dreptul la o funcție reproductivă normală după boli agresive. Inovațiile din medicină și evoluția tehnologiilor ne demonstrează că există viață și după cancer!

Autor: Dr. Cristina Damian, medic specialist obstetrică – ginecologie.