De ce e important să mergem la controlul de rutină dupa naștere?

Odată cu venirea pe lume a copilului, e de înțeles că atenția mamei se concentrează preponderent asupra bebelușului. Mai ales la primul copil, mama traversează o perioadă plină de evenimente, emoții și trăiri noi. Însă după naștere, grija pentru propria sănătate este obligatorie, pentru că, până la urmă, o mamă în perfectă stare de sănătate – fizică și emoțională – se poate ocupa mai eficient de copil.

Controlul de rutină dupa naștere este un examen medical important, care poate preveni complicații și neplăceri ale perioadei postpartum. Această perioadă începe imediat după naștere și se termină în momentul când organismul mamei este complet refăcut.

Să nu uităm: sarcina a însemnat o „revoluție” în întreg corpul mamei și e nevoie de timp, îngrijire și atenție pentru ca totul să revină la normal. Așadar, fie că este vorba despre o naștere vaginală, fie cezariană, controlul de rutină dupa naștere este important pentru a se evalua starea de sănătate a mamei și preîntâmpina eventualele probleme care pot împiedica vindecarea.

În perioada postpartum, organismul mamei trece prin multe transformări: uterul revine la dimensiunile normale, hormonii își modifică valorile, apar scurgerile vaginale cunoscute sub denumirea de lohii, iar sânii trec și ei prin modificări. Toate aceste schimbări trebuie supravegheate de medicul ginecolog. Astfel, pentru o recuperare fără probleme a mamei este obligatoriu controlul de rutină dupa naștere.

Acesta se efectuează, în cazul unei femei care a născut prin cezariană, la o săptămână de la intervenție, pentru ca medicul să poată urmări evoluția plăgii operatorii. Tot atunci medicul decide când vor fi scoase firele și verifică dacă nu cumva pe plagă au apărut seroame (acumulări de lichid subtegumentare, care se elimină prin puncție și aspirație).

În cazul unei nașteri naturale, controlul de rutină e recomandat la aproximativ două săptămâni după naștere. În cazul în care a fost efectuată o epiziotomie (o incizie la nivelul perineului), medicul verifică vindecarea acesteia, urmărind prevenirea infecțiilor.

Culoarea lohiilor este de asemenea importantă, pentru că, dacă aceasta este modificată, poate semnala o suprainfecție (endometrită postpartum).

La primul consult după naștere, indiferent de modalitatea prin care a avut loc, medicul va verifica vaginul și gradul de involuție al uterului, aspectul sânilor (pentru a preveni apariţia mastitei, care poate evolua spre abces mamar), dar și starea emoțională a mamei. Depresia postnatală, mai ușoară sau mai severă, este un fenomen care poate apărea în această perioadă.

În perioada postpartum medicul mai recomandă: examenul microscopic al secreției vaginale, cultura secreției de col uterin și ecografia.

La șase săptămâni de la naștere, după perioada lăuziei, proaspăta mămică trebuie să efectueze un examen Babeș – Papanicolau în mediu lichid, care este o metodă nouă de screening citologic, cu gradul cel mai mare de acuratețe.

Dacă nu au existat probleme de refacere, o vizită la medicul ginecolog poate avea loc la șase luni de la naștere, când poate fi recomandată o ecografie transvaginală, pentru a observa dacă uterul și-a revenit sau cicatricea s-a vindecat (în cazul unei cezariene).

Verificarea sânilor (prin palpare) se face de fiecare dată în cadrul acestor verificări de rutină, chiar și atunci când există lactație. După ce s-a terminat alaptarea, este recomandată o ecografie mamară, însă aceasta poate fi realizată chiar și în perioada alăptării, dacă se ivesc probleme.

Medicul curant poate recomanda și alte tipuri de analize, în funcție de specificul fiecărei sarcini: bilanțul hematologic, dacă mama a fost anemică sau a pierdut mult sânge la naștere și testul de toleranță la glucoză în cazul diabetului de sarcină sunt unele tipuri de analize ce pot fi sugerate de medic la controlul de rutină dupa naștere.